Un articol de Irina Margareta Nistor (publicat în data de 23.04.2014 în Ziarul Adevarul, ediţia online)

Totul a început cu luni de zile în urmă, când am primit un telefon de la Mihaela, în numele whisky-ului Jameson, care organiza un concurs cu nume englezesc „Done In 60 Seconds“ şi m-a invitat să fac parte din juriu, pentru a alege cel mai reuşit minut, în care să se regăsească sau să se sintetizeze un film celebru.

Mai multe ţări, şi nu doar din Europa, urmau să facă acelaşi lucru pentru a ajunge în finala celor 24, ce se ţine la Londra, laolaltă cu decernarea premiilor Revistei „Empire“, care împlinea în 2014, deja un sfert de veac. În semifinala de sâmbătă, final de martie, aveau să rămână doar 5, dintre care două despre obsedantul „Gravity“/„Misiune în spaţiu“ şi unul excelent pornit de la Hitchcock-ianul „Vertigo“/„Ameţeala“, precum şi „There Will Be Blood“ /„Va curge sânge“. Prezenţa românească semnată de un pasionat de cinema, (absolvent al Şcolii Tudor Vornicu, între altele), care a câştigat într-o cursă foarte strânsă, locală, cu un foarte scurt despre „Amélie“ s-a oprit la „Wolverine“, tratat cu mult umor negru de către Cătălin Palavescu. Ar fi meritat categoric să rămână în finală, mai cu seamă că absolut toţi membrii juriului din capitala britanică, respectiv redactorul-şef de la „Empire”, doi realizatori de televiziune şi un critic, absolut toţi au pomenit cu interes despre premiantul nostru bucureştean. Totul părea că se leagă. Petrecerea de după s-a ţinut la House of Wolf, iar în seara cea mare, a venit însuşi Hugh Jackman, care a povestit cum nevasta lui, iniţial, l-a sfătuit să nu accepte rolul, pentru că era puţin credibil şi foarte ridicol, şi s-a dus, într-o doară, între două spectacole de teatru, să dea proba, pe care aşa cum ştim deja deznodământul, a şi luat-o.

Ei bine, printre starurile inubliabile s-a numărat şi irepetabilul Arnold Schwarzenegger, care arată mult mai bine decât în „Sabotaj“, dar deja ştim că filmarea e o loterie şi camera neîndurătoare. Entuziasmul pe care l-a stârnit s-a datorat şi unui discurs excelent, care a cuprins două sfaturi, ba chiar trei, secretul succesului: muncă, dar şi să nu te dai bătut atunci când toată lumea îţi spune că n-ai nicio şansă. El unul a reuşit, deşi venit din Viena, să iasă Mister Univers de mai multe ori, să ajungă la Hollywood, deşi se preferau piperniciţii ca Al Pacino sau Dustin Hoffman, că vorbeşte cu accent şi are un nume imposibil, pe care toată lumea îl va confunda cu un şniţel vienez…Realitatea i-a dat lui dreptate, a ajuns ultracelebru, dar nu şi-a uitat nicio clipă fanii, respectiv spectatorii. O lecţie de comportament cuceritor a dat-o Tom Cruise, care a făcut poze cu toată lumea şi a încercat să le câştige bunăvoinţa, poate unde în ziare se comentase foarte mult faptul că scientologia devenise brusc religie acceptată oficial! Fericita/invidiata care l-a adus pe scenă a fost Rosamund Pike, pe care o puteţi descoperi în „Adio, dar mai stau puţin”, în rolul unei ziariste de televiziune mega-antipatice. În realitate e şarmantă şi părea foarte emoţionată.

A fost o seară cu adevărat imperială, s-a stat la mese, ca la Globurile de Aur, ca o prelungire a hotelului istoric unde am fost o parte cazaţi, Langham, care există de la 1865 şi unde au tras, între alţii, Oscar Wilde (în acelaşii week-end cu o oră mai scurt că se trecea la orarul de vară, s-au oficializat şi căsătoriile gay), Charles De Gaulle, Mrs. Simpson… Aici se pare că s-a filmat o parte din serialul „The Forsyte Saga” şi a fost imaginat Sherlock Holmes, un hotel unde viaţa chiar e roz şi nu doar culoarea sa emblematică, pe culoare sunt orhidee verzi şi trandafiri liliachii, limuzinele sunt tot BMW-uri, ca la Dakino şi Festivalul de Psihanaliză şi Film…

Şi cu asta, am încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea mea, a unui sfârşit de săptămână ca-ntr-un scenariu de BAFTA, cu Special Guest Star: Cătălin şi a sa Cristina, şi un Maestru de ceremonii pe cinste, ocrotitor şi a toate perfect organizator: Bogdan Jianu!

Întreg articolul se gaseste aici: Articol original Adevarul.ro